ABOUT INDEXING BOARD ARCHIVES AUTHOR GUIDELINES SUBMIT PAPER AUTHOR'S PAGE NEWS, EVENTS CONTACT
REVISTA DE CHIMIE
Cite as: Rev. Chim.
https://doi.org/10.37358/Rev.Chim.1949

OSIM Nr. R102355
ISSN Print 0034-7752
ISSN Online 2668-8212
Journal Metrics
* Impact Factor 2019: 1.755
* 5-Year IF: 1.351
* CiteScore: 2.2
* H index: 28
(InCites Journal Citation Reports)

REVISTA DE CHIMIE Latest Issue

LATEST ISSUE >>>

   Volume 71, 2020
   Volume 70, 2019
   Volume 69, 2018
   Volume 68, 2017
   Volume 67, 2016
   Volume 66, 2015
   Volume 65, 2014
   Volume 64, 2013
   Volume 63, 2012
   Volume 62, 2011
   Volume 61, 2010
   Volume 60, 2009
   Volume 59, 2008
   Volume 58, 2007
 
<<<< back


Omagiu - Aniversarea centenarului nasterii Doamnei Academician Ecaterina Cioranescu

de Alexandru T. Balaban

Ecaterina Cioranescu

Ecaterina Ciorănescu s-a născut la Moroieni (judeţul Dâmboviţa) în 15 August 1909. Era al cincilea dintre cei nouă copii ai familiei de învăţători Ion şi Ecaterina Ciorănescu.

Ion Ciorănescu, născut Cioranu, a fost institutor şi director al şcolii primare din Moroeni, autor al unor manuale răspândite în acea perioadă şi promotor al învăţământului special pentru şcolile de surdomuţi din România.

Toţi aceşti nouă copii (Ana, Nicolae, Ioan, Constantin, Ecaterina, Alexandru, Maria, Elena şi George) au terminat liceul şi (cu excepţia poetului Ioan Ciorănescu, decedat la 21 de ani după ce fondase "Vlăstarul", revista liceului Spiru Haret din Bucureşti ) au continuat studii superioare. Deşi detalii despre ei se pot găsi în cartea publicată de Mihai Gabriel Popescu şi Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia de cărturari a Ciorăneştilor, Târgovişte, 2000, aici merită amintit doar că Nicolae Ciorănescu a fost un eminent matematician la Politehnica din Bucureşti, ales membru post-mortem al Academiei Române.

Despre Alexandru Ciorănescu s-a scris mult; a fost un autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, etimologist, istoric, lingvist, poet, prozator şi scriitor român ce a trăit în exil între 1946 şi 1999 în Franţa şi în Insulele Canare (unde în oraşul Santa Cruz de Tenerife o stradă poartă numele lui Alejandro Ciorănescu, în semn de omagiu şi recunoştinţă faţă de unul dintre cei mai importanţi istorici şi geografi ai Insulelor Canare).

În mai toate aceste domenii, Alexandru Ciorănescu a redactat lucrări de referinţă, ceea ce i-a determinat pe comentatorii săi să-l plaseze în familia spiritelor enciclopediste ale culturii române (Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade). În calitate de lingvist, a realizat dicţionarul etimologic complet al limbii române. Mezinul familiei, George Ciorănescu, avocat, poet, şi scriitor despre Basarabia, a trăit la München.

Casa natală din Moroeni a fost donată Muzeului Literaturii Române.

După primul război mondial, în 1922 familia Ciorănescu s-a mutat la Bucureşti, iar Ecaterina Ciorănescu a urmat Liceul Central de Fete şi Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, obţinând diploma de chimist în 1932 şi înscriindu-se la doctorat sub îndrumarea profesorului Costin D. Neniţescu.

Când acesta nu a reusit la concursul pentru vechea Catedră de Chimie Organică a Universităţii din Bucureşti (care a fost acordată profesorului Eugen Angelescu), iar Institutul Politehnic Bucureşti a creat Facultatea de Chimie Industrială cu o nouă Catedră de Chimie Organică, Ecaterina Ciorănescu împreună cu alţi doctoranzi ai profesorului Neniţescu l-au urmat pe acesta la Politehnică, ajutându-l să doteze această catedră şi să deschidă noi drumuri ale cercetării chimice româneşti, folosind fondurile cele mai diverse - ale Ministerului Invăţământului, ale industriei petroliere, precum şi ale armatei.

C. D. Neniţescu publicase rezultatele cercetărilor sale din timpul efectuării doctoratului în Germania sub conducerea lui Hans Fischer (care avea să devină laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1930 pentru descoperiri asupra hemoglobinei şi clorofilei), iar după revenirea în România descoperise două noi sinteze ale derivaţilor de indol, sinteze intrate în patrimoniul "Reacţiilor Nominalizate din Chimie" ca "Sinteze Nenitzescu".

Puţine date exitau până atunci asupra acţiunii catalitice a cloruriii de aluminiu anhidre asupra hidrocarburilor ce nu aparţineau seriei aromatice ( cunoscute de pe vremea lui Charles Friedel şi James Mason Crafts).

Alături de cercetători din Franţa, Germania şi Rusia, Neniţescu a reuşit ca, împreună cu doctoranzii săi, să facă mai multe descoperiri de seamă în acest nou domeniu - una din acestea fiind o nouă "Reacţie Nominalizată" sub denumirea "Reacţia Nenitzescu-Ciorănescu de acilare reductivă a alchenelor", publicată în limba germană de aceşti doi autori în Berichte der deutschen chemischen Gesellschaft 1936, 69, 1820-1823, sub titlul "Reacţii catalizate de clorură de aluminiu. Partea 15. Asupra formării cetonelor saturate prin adiţia clorurilor acide la olefine şi hidrogenarea sub acţiunea clorurii de aluminiu".

Au urmat în decursul anilor următori şi alte 30 de lucrări publicate împreuna de Ecaterina Ciorănescu cu Costin D. Neniţescu, după ce ea a îmbrăţişat o carieră universitară. Prima soţie a profesorului Neniţescu era de naţionalitate franceză, care după terminarea celui de-al doilea război mondial a plecat în Franţa. După căsătoria Ecaterinei Ciorănescu cu C. D. Neniţescu, aceasta şi-a păstrat numele, semnând rar Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu. La Politehnica din Bucureşti a parcurs treptele ierarhice academice de asistent, şef de lucrări şi conferenţiar, apoi la Instititutul de Petrol, Gaze şi Geologie ca profesor pentru câţiva ani, şi în fine revenind ca profesor in Catedra de Chimie Organică condusa de C. D. Neniţescu până la decesul lui în 1970.

Ecaterina Ciorănescu a reuşit să-şi organizeze viaţa pentru a face faţă tuturor îndatoririilor faţă de familie, de studenţi şi de colaboratorii din activitatea de cercetare ştiinţifică.

Pe scurt, în ceea ce priveşte familia, deşi nu a avut propriii copii, a fost o adevarată mamă pentru patru nepoţi care au rămas în grija sa şi a soţului după ce părinţii acestor copii au murit, divorţat şi/sau emigrat.

Astfel, Alexandru Ciorănescu care fusese director al Teatrului Municipal din Bucureşti (1944 - 1945) şi consilier cultural al Legaţiei Române din Paris (1946), după ce a fost destituit în 1947, a decis să nu revină în România, dar pentru ca să nu pericliteze situaţia fiicei şi fiului lui, n-a rămas în Paris, ci pentru a se detaşa de activitatile politice, s-a stabilit la Universitatea din La Laguna (Tenerife, Insulele Canare), unde a predat din 1948 până în 1979 limba şi literatura franceză, ţinând şi unele cursuri de literatură italiană şi portugheză, de limba română sau de literatură comparată.

Profesorii Ciorănescu şi Neniţescu au crescut aceşti doi copii până când în 1964 şi 1971 autorităţile de la Bucureşti au permis acestor copii să se stabilească în Franţa.

Fiica lui Constantin Ciorănescu, inginer la CFR, care se numeşte că şi matuşa ei, Ecaterina Ciorănescu, în prezent fiziciană, căsătorită cu matematicianul Silviu Teleman, a rămas orfană când tatăl a murit, astfel că atât ea cât şi Călin Rantea (fiul Elenei Ciorănescu), au fost crescuţi şi ei de soţii Ciorănescu-Neniţescu.

Din păcate, nici unul din aceşti patru nepoţi nu a rămas în România, dar au revenit după 1990 să o viziteze pe cea care a avut grijă de viaţa şi de educaţia lor.

Ecaterina Ciorănescu a fost o perfectă gazdă pentru personalităţile ştiinţifice din străinătate care vizitau România şi erau invitate la locuinţa sa şi a soţului ei, profesorul Neniţescu, cel mai cunoscut chimist român.

De asemenea, ea l-a însoţit pe acesta în unele călătorii din străinătate, de exemplu la Congresul IUPAC de Chimie Organică de la Cork (Irlanda) unde a participat şi prof. A. T. Balaban, fostul doctorand şi colaborator al profesorului Neniţescu.

Atunci când profesorul Neniţescu a fost invitat în SUA pentru o serie de conferinţe la mai multe universităţi (Max-Tishler Lecturer) în 1968, el a fost însoţit de Ecaterina Ciorănescu, Lily Birladeanu şi George Mateescu, foştii săi colaboratori.

După ce vizitase România câteva luni, profesorul Royston M. Roberts de la Universitatea din Austin, Texas, a publicat cu colaboratorul său, A. A. Khalaf, cartea "Friedel-Crafts Akylation Chemistry: A Century of Discovery" (Marcel Dekker, 1989) care este dedicată "profesorilor Costin D. Neniţescu şi Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu cu apreciere şi afecţiune".

Dacă în spatele oricărui creator se află o femeie fără de care acesta n-ar fi putut obţine realizările la care năzuia, acest lucru se poate spune şi despre soţii Neniţescu.

Ca profesor la Politehnica din Bucureşti, Ecaterina Ciorănescu a introdus pentru prima oară în România cursul de Tehnologia Medicamentelor de Sinteză, elaborând şi primul manual în limba română, apărut în două ediţii la Editura Tehnică Bucureşti în 1957 şi 1966, o lucrare monumentală de peste 700 de pagini.

Pentru activitatea sa, Academia Română a ales-o ca membru corespondent în 1963 şi ca membru titular în 1974.

A fost mai mulţi ani după 1970 şefa Catedrei de Chimie Organică din Institutul Politehnic Bucureşti.

Din 1971 ea a devenit şi Director al Centrului de Chimie Organică. Acest Centru, care acum poartă numele lui C. D. Neniţescu, care l-a creat, a avut sprijinul Ministerului Educaţiei câţiva ani , iar acum este unul din Institutele Academiei Române.

După ce cutremurul din 1977 a distrus clădirea Facultăţii de Chimie a Universităţii Bucureştene de pe Splaiul Independenţei, profesoara Ecaterina Ciorănescu a oferit chimiştilor organicieni din Universitate spaţii de lucru în sediul Centrului de Chimie Organică de pe Splaiul Independenţei .

Activitatea de cercetare a fost întreprinsă în comun cu soţul ei până la finele vieţii acestuia, incluzând alături de reacţiile catalizate de clorura de aluminiu, studii asupra transpoziţiilor carbocationilor, lărgiri de ciclu ale acestora, controlul cinetic sau termodinamic al reacţiilor de solvoliză, sinteza de noi izomeri de valenţa ai benzoanulenelor, precum şi alte reacţii ducând la sinteze de heterocicluri.

Pe lângă aceste domenii, Ecaterina Ciorănescu a dezvoltat (împreuna cu colegi şi colaboratori de la Catedra de Chimie Organică sau de la Centrul de Chimie Organică) şi noi domenii de cercetare independente de cele abordate împreună cu C. D. Neniţescu.

Astfel, fiind la curent cu cercetările pentru sinteza medicamentelor, a abordat sinteze ce au fost transpuse la scară industrială în România, pentru obţinerea de medicamente antiinfecţioase din clasa sulfonamidelor, medicamente antituberculoase, precum şi medicamente anticanceroase.

In colaborare cu L. Bîrlădeanu, A. T. Balaban şi P. T. Frangopol, Ecaterina Ciorănescu a descoperit o noua sinteză a 2,5-diariloxazolilor ce pot fi folosiţi drept compuşi fluorescenţi cu aplicaţii ca scintilatori pentru decelarea radiaţiilor nucleare.

Intr-o serie de articole publicate împreună cu M. D. Banciu şi alţi colaboratori, ea a abordat sinteze la temperaturi ridicate prin tehnica pirolizei în flux sub vid.

Sub conducerea ei, au fost susţinute 18 teze de doctorat în Institutul Politenic Bucureşti (acum Universitatea "Politehnica" Bucureşti) sau la Centrul de Chimie Organică "C. D. Neniţescu" al Academiei Române. Listele acestor teze de doctorat şi ale publicaţiilor Ecaterinei Ciorănescu sunt publicate în numărul omagial dedicat de Revue Roumaine de Chimie cu ocazia centenarului naşterei acestei personalităţi remarcabile a chimiei româneşti.

Alexandru T. Balaban

Revista de Chimie, vol. 60 , no. 9, 2009
<<<< back
 
PUBLISHING SECTION
Author Guidelines
 * Paper Drafting
 * Paper Template
 * Ethical Statement
 * Paper Submission
 * Author Payments
Ghidul Autorului (ro)
Submit Paper
Author's Page
Publishing Ethics
Peer Review Process
Open Access & Archiving Policy
 Search Authors
 LATEST NEWS
REvista de Chimie Revista de Chimie - 70 de ani de aparitie neintrerupta.. detalii
dictionar English-Romanian Dictionary for Mechanical Engineering
(download pdf)
  News, Events
Crossref Member Badge
 DOI  logo
 Gold Open Access | Source=http://www.plos.org/  | Author=art designer at PLoS
Creative Commons License
 Conferences of Contemporary
 Chemistry
 Biblioteca Chimiei
 Materiale Plastice