ABOUT INDEXING BOARD ARCHIVES AUTHOR GUIDELINES SUBMIT PAPER AUTHOR'S PAGE NEWS, EVENTS
REVISTA DE CHIMIE
Cite as: Rev. Chim.
https://doi.org/10.37358/Rev.Chim.1949

OSIM Nr. R102355
ISSN Print 0034-7752
ISSN Online 2668-8212
Journal Metrics
* Impact Factor 2019: 1.755
* 5-Year IF: 1.351
* CiteScore: 2.2
* H index: 28

REVISTA DE CHIMIE Latest Issue

LATEST ISSUE >>>

   Volume 71, 2020
   Volume 70, 2019
   Volume 69, 2018
   Volume 68, 2017
   Volume 67, 2016
   Volume 66, 2015
   Volume 65, 2014
   Volume 64, 2013
   Volume 63, 2012
   Volume 62, 2011
   Volume 61, 2010
   Volume 60, 2009
   Volume 59, 2008
   Volume 58, 2007
 
<<<< back


CHIMIA VERDE A POLIMERILOR

Autor: Gheorghe Hubca, Ed. Semne 2019

Tehnologiile utilizate pentru obtinerea diverselor produse chimice s-au bazat in sec. XIX si XX exclusiv pe utilizarea materiilor prime fosile: petrol, gaze naturale si carbuni.


Aceste materii prime se prelucreaza in combinate si rafinarii petrochimice care sunt raspunzatoare de impactul asupra mediului inconjurator.

Ca o alternativa a tehnologiilor bazate pe materii prime fosile au aparut tehnologiile bazate pe materii prime regenerabile care nu sunt poluante, nu sunt toxice pentru om si sunt prietenoase cu mediul inconjurator.

A fost astfel introdus termenul de "CHIMIE VERDE" care marcheaza o noua era in procesul de obtinere de produse chimice care sa constituie o alternativa viabila pentru produsele de provenienta petrochimica.

Lucrarea de fata analizeaza posibilitatile de obtinere a produselor polimerice si solventilor utilizati in domeniu din materii prime regenerabile in concordanta cu principiile "Chimiei verzi".

Cu o extindere de 583 pg lucrarea este structurata pe 10 capitole.

in capitolul 1 se prezinta definitia, principiile chimiei verzi si a ingineriei verzi, precum si definitia si criteriile produselor sau materialelor durabile.

Elaborate de Paul Anastas si John Warner (care au introdus si conceptul de chimie verde) in 1990 principiile chimiei verzi prezinta metodologiile, tehnicile, procesele si optiunile posibile pentru reducerea sau eliminarea completa a formarii produsilor secundari, a altor deseuri periculoase, utilizarea materiilor prime fosile, a reactantilor si solventilor periculosi etc.

Capitolul 2 este destinat analizei biomasei ca sursa de materii prime pentru chimia verde punându-se accent pe clasificarea biomasei si avantajele utilizarii acesteia ca sursa de energie si materii prime.

Capitolul 3 prezinta notiunea de biorafinarie. Conceptul de biorafinarie integraza procesele si echipamentele care realizeaza conversia biomasei in carburanti, energie si produsele chimice.

Ternenul este similar cu rafinariile petrochimice, dar se bazeaza numai pe materii prime regenrabile: biomasa ligno-celulozica, deseurile agricole, uleiurile vegetale, algele, plantele energetice (clona de plop, iarba de preerie) etc.

Capitolul 4 si 5 realizeaza o analiza a principalelor componente ale biomasei ce stau la baza chimiei verzi, obtinerea zaharurilor C 5 si C 6 din biomasa ligno-celulozica si procesele de baza utilizate pentru obtinerea de produse chimice.

Asa cum se arata in lucrare, obtinerea produselor chimice se poate realiza prin doua categorii de procese:
- procese biochimice (care includ fermentarea si digestia anaerobica);
- procese termochimice (care includ gazeificarea, piroliza, transesterificarea, hidrogenarea si hidrocracarea).

Capitolul 6 trece in revista posibilitatile de conversie a zaharurilor C 5 si C 6 in hidrocarburi petroliere care sunt apoi prelucrate prin metode specifice petrochimiei.

Capitolul 7 are drept scop studiul proceselor de conversie a zaharurilor C 5 si C 6 in produsi oxigenati in biorafinarii.

in subcapitolul 7.1 se prezinta polimerii ce contin monozaharide ca grupari pendante, iar in subcapitolele 7.2-7.13 monomeri si polimeri obtinuti pe platformele: acid succinic, 5-HMF si 2,5-FDCA; 3-HPA, acid aspartic, acid itaconic, acid levulinic, acid glutamic, acid glucaric, acid lactic, ABE, lignina si glicerina.

Capitolul 8 prezinta principalele categorii de precursori utilizati pentru sinteza hidrocarburilor petroliere sau intemediari pentru obtinerea unor bio-monomeri, iar capitolul 9 prezinta monomerii si polimerii corespunzatori obtinuti pe baza acestor precursori.

Sunt prezentate platformele: bio-etilena, bio-propilena, bio-butadiena, bio-izopren, bio-poliesteri, bio-rasini epoxidice, bio-poliamide, bio-poliuretani, acid bio-acrilic si bio-polistiren.

Capitolul 10 prezinta bio-solventii utilizati in procesele de sinteza si prelucrare ale bio-polimerilor.

Lucrarea de fata are drept scop aducerea in atentia lumii academice, specialistilor din cercetare, proiectare si productie, precum si altor persoane responsabile, a importantei chimiei verzi si necesitatii abordarii unor cercetari sustainabile pornind de la faptul ca România dispune de surse nelimitate de biomasa.

Prof.dr.ing. Mircea Sava Teodorescu
<<<< back
 
PUBLISHING SECTION
Author Guidelines
 * Paper Drafting
 * Paper Template
 * Ethical Statement
 * Paper Submission
 * Author Payments
Ghidul Autorului (ro)
Submit Paper
Author's Page
Publishing Ethics
Open Access Policy
 Search Authors
 LATEST NEWS
REvista de Chimie Revista de Chimie - 70 de ani de aparitie neintrerupta.. detalii
dictionar English-Romanian Dictionary for Mechanical Engineering
(download pdf)
  News, Events
Crossref Member Badge
 DOI  logo
 Gold Open Access | Source=http://www.plos.org/  | Author=art designer at PLoS
Creative Commons License
 Conferences of Contemporary
 Chemistry
 Biblioteca Chimiei
 Materiale Plastice